Direcția Nodului Hidrotehnic

Costești - Stînca

gallery/hydroelectric_4061
Date generale

 

     În urma înțelegerii reciproce a Guvernelor Uniunii Sovetice și Republicii Socialiste România, pe rîul Prut în anii 1973-1978 a fost construit și pus în exploatare Nodul Hidrotehnic Costești-Stânca. Darea în exploatare definitivă și preluarea obiectului la întreținere e socotită data de 13 decembrie 1978.

     Amplasarea construcției a fost stabilită la 576 km în deltă (gura de vărsare a rîului Prut și Dunăre).

     Aliniamentul barajului e dislocat în partea care e cea mai îngustă din valea albiei rîului Prut cu un lanț de stînci și recife calcaroase, în apropierea revărsării rîulețului Ciugur în Prut.

     Principalele căi de acces:

  • R.Moldova: Rîșcani – Costești; Fălești – Costești
  • România: Iași - Ștefănești, Botoșani - Ștefănești.

     În Cadastrul Apelor din R.Moldova și România, acumularea cu folosință complexă Costești-Stânca figurează în tabelul principalelor acumulări, a bazinului r.Prut.

     Obiectul a fost proiectat și construit cu participare comună a ambelor părți.

     Partea sovetică:

  • Proiectant – Institutul ”Soiuzghiprovodhoz” or.Moscova.
  • Executant – Întreprinderea de profil ”Dneprostroi” or.Canev, Ucraina.

     Partea Română:

  • Proiectant – IC PGA or.București (Institutul de cercetări și Proiectări în Gospodăria Apelor).
  • Executant – Trustul PCH (pentru Construcții Hidrotehnice) or.București sectorul Brăila.

     Cerința principală la exploatarea complexului hidrotehnic e ca apa utilizată și energia electrică produsă să fie împărțite egal de ambele părți.

     La momentul actual apartenența administrativă la exploatarea și întreținerea complexului hidrotehnic e efectuată:

  • R.Moldova – ÎS ”Direcția Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca” subdiviziune a Agenției ”Apele Moldovei” din Ministerul Mediului al R.Moldova.
  • România – ”Exploatarea Complexă Stînca – Costești” sub dirijarea Administrației Naționale ”Apele Române”.

     Nodul Hidrotehnic are ca destinație atenuarea viiturilor pentru prevenirea inundării terenurilor, regularizarea debitelor pe rîul Prut pentru alimentarea cu apă a centrelor populate și a industriei, a irigațiilor, producerea energiei electrice, dezvoltarea pisciculturii, asigurarea după posibilitate a nivelelor necesare navigației în limitele sectorului convenit de ambele părți precum și transportarea peste frontieră a autovehicolelor.

     Reglările în exploatarea și întreținerea complexului Costești-Stânca sînt efectuate de subcomisia de exploatare moldo-română conform ”Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului Hidrotehnic Costești-Stânca de pe rîul Prut” coordonat și aprobat de ambele părți și semnat la data de 01.11.1985.

     Lacul de acumulare

            Volumul lacului la cota NNR 90,80 m constituie 735 mln.m3 din care:

175 mln.m3 – volum mort;

110 mln.m3 – volum rezervă de fier;

450 mln.m3 – volum util.

Volumul max. – 1400 mln.m3 la cota 99,50 m la 0,1% asigurare.

Lungimea lacului la cota NNR – circa 70 km, la coada lacului avînd p.h.Șirăuți.

             Suprafața oglinzii lacului constituie:

La nivelul volumului rezerv de fier 81,50 m – 3,612 mii ha;

La NNR 90,80 m – 5,9315 mii ha;

La NM (cota la 1,0 % asigurare 98,20 m) – 8,6775 mii ha.

              Barajul

            Lungimea barajului constituie – 1738 m.

            Înălțimea maximală – 43 m.

            Barajul are următoarele secțiuni:

     a) Barajul principal cu lungimea de 710 m. Fiind de tip zonat cu un ecran înclinat di argilă și cu prisme laterale din pămînturi necoezive. Ambele taluzuri au cîte două berme. Taluzul amonte este protejat cu dale din beton armat. Protecția amonte este aplicată și pe taluzul natural al ricifului calcaros pe care e amplasat frontul de reținere. Taluzul aval este semănat cu iarbă. Ecranul înclinat din argilă grasă are la bază o lățime de 20 m și la coronament de 5 m. Pe baza ecranului se  află galeria de injecții. Talpa barajului este etanșată cu un voal injectat cu lapte de ciment, care coboară pînă la cota 35,00 m, s-au realizat de asemenea injecții de legătură a barajului cu stînca de pe taluzul uscat.

     În componența barajului principal intră următoarele construcții hidrotehnice principale:

     Nodul de presiune cu priza energetică și golirile de fund.

     Priza de apă este de tip turn din beton armat monolit și are dimensiunile în plan de 37,0×34,5 m cu o înălțime de 48,5 m. Este parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Are șase deschideri, cîte 3 simetric din ambele părți, în două blocuri. Fiecare bloc conține două goliri de fund din care una e îngustă.         Debitele nominale a golirilor de fund sînt: galeria lărgită – 400 m3/s; îngustă – 200 m3/s . Și o galerie energetică cu un debit nominal de 65 m3/s.

     Blocul moldovenesc cît și cel român au o conjugare cu lacul compensar unde evacurea apei se realizează prin canale de evacuare și bazin de liniștire a vitezei la apa evacuată.

     Uzinele electrice cîte una de fiecare parte sînt amplasate în aval de barajul principal. Clădirile sînt amplasate la picorul aval al barajului principal.       Centralele sînt echipate cu turbine verticale. Paletele au diametrul de 3,6 m și sînt reglabile, fiind instalate în camere speciale din beton armat.

      Puterea nominală dezvoltată de fiecare turbină în parte, la presiunea (căderea de calcul 27,0 m) e de 15 MW cu debitul turbinal de 65 m3/s.

     Galeria de injecții (de cimentare) are o lungime de 672 m și e amplasată sub berma de jos, de pe taluzul umed a barajului principal.

     Fiind amplasată pe talpa digului, leagă portalul de intrare cu nodul de presiune și are ca sarcină controlul infiltrațiilor prin rocă cît și comportarea vualului de etanșare (perdelei de cimentare). Avînd piezometri de presiune care au misiunea de a aprecia stopările presiunii de filtrație.

     În construcția din beton armat a galeriei de injecții sînt instalați sensori care indică comportarea construcției și rosturilor de legătură. Are un sistem de pompare (evacuare a apei acumulate).

     b) Peretele cilular sau barajul din beton armat are o lungime de circa 180 m, avînd înălțimea 10-12 m. Peretele constă din casete din beton armat umplute cu balast.

     c) Barajul din Cariera veche cu lungimea pe coronament de 235 m, înălțimea maximă – 34 m. Este un baraj din umpluturi de pămînt cu nucleu central din argilă nisipoasă și cu un voal de etanșare în fundația barajului.

     d) Porțiunea de baraj cu o lungime de circa 583 m o constituie riciful calcaros și o porțiune de închidere a malului stîng pînă la PK0+00. Taluzul amonte a ricifului calcaros la stînca mare este protejat cu dale din beton armat. Pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton și stînci s-au realizat de asemenea injecții pînă la cota 35. La ambele stînci (stînca mare) de la riciful calcaros și (stînca mică) din Cariera veche, formarea taluzului și protejarea lui cu dale din beton armat au fost îndeplinite în anul 2015, lucrările fiind încadrate la realizarea proiectului ”EAST-AVERT” pînă la cota 96 m stînca mare și respectiv 102,5 m în Cariera veche (stînca mică).

     Pe parcursul exploatării Nodului Hidrotehnic în primii zece ani, sub influența valurilor mari la cote ridicate au fost observate momente de spălare și rupere a malului stîng. Reieșind din toate acestea în anul 1986 pe o porțiune a malului stîng de 383 m de la PK0+100 pînă la stînca de ieșire spre albia rîulețului Ciugur a fost realizată o lucrare importantă de apărare a malului stîng prin formarea unui taluz îmbrăcat în cămașă de beton cu dale din beton armat de la cota 81,50 pînă la cota 102,50 m. Ținînd cont de rupere intensivă a malului stîng și formarea pe alocuri a alunecărilor pasive a stratului de pămînt în anii 2002-2015 au fost efectuate lucrări de: consolidarea a malului stîng pînă la cota 95,50 m cu diguri de anrocamente (din piatră brută), la contact cu barajul principal faza I și faza II cu o lungime de 683 m, lîngă localitatea Dumeni – 368 m și localitatea Proscureni – 557 m.

     Fiind exploatat în diferite regime: de ape mici, ape medii și ape mari. Nodul Hidrotehnic a fost supus unor viituri cu debit afluent major.

     În perioada 27 iulie – 26 august 2008 a avut loc o solicitare extraordinară a barajului, așa momente pot avea loc conform prognozei o singură dată la 100 ani. Viitura cu caracter excepțional de pe rîul Prut, determinată de precipitațiile ambundente de pe teritoriul Ucrainei, a fost preluată și atenuată de barajul Costești-Stînca, fiind tranzitată fără pericol pentru aval. Viitura a avut cel mai mare debit înregistrat pe r.Prut de 3380 m3/s și a condus la cel mai mare nivel 98,27 m înregistrat în lacul de acumulare, avînd o ridicare de 7,47 m de la cota NNR 90,80 m.

     Din alte viituri primite de baraj e de menționat anul 2010 cînd barajul pe un termen îndelungat a primit un șir de viituri cu debite ridicate, conform prognozei, cota amonte a atins nivelul 96,95 m. Pe parcursul de 40 ani de funcționare barajul a fost întreținut și exploatat conform regulamentului stabilit.